- Ca să-ndulcesc amarul bunului rămasmă tot întreb:Ce aș putea să-ți las,să-ți mai vorbească despre mine
... când îți voi fi doar ieri și niciodată mâine?!Aș înmuia în dor un fir de busuiocsă-ți scriu poemul ce ne-a adus noroccu-n colț albastru,de cer înseninatpe partea de suflet care m-a purtat.Aș stoarce cerneală roșie,ce frigedin macii pe care-nvat a-i stinge,ți-aș incrusta în palmă un refrencu rime de-nceputuri de poem.Un ultim vers ți-aș scrie,de-aș puteape partea inimii care era a meacu razele dintr-un mănunchi de stelesă-ți rămân arzândă,veșnică,...ca ele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu