miercuri

Te-am revăzut aseară...

Te-am revăzut aseară pe-o străduță
De-atâția ani nu mai știam nimic
M-am rezemat cu spaimă de-un perete
Vroiam să plec, dar te-am privit un pic...

În colțul gurii-aveai o nouă formă
Nimic din ce erai nu mai vedeam
Și-n clipa-n care m-ai privit sălbatec
Știut-am dureros...te mai iubeam...

Pe umeri îți curgeau alte șuvițe
Mă tot uitam și nu mă dumiream
Aveai în ochi o-ncrâncenare mută
Un zâmbet trist, ce nu mi-l aminteam...

Tot ce-am iubit m-a fulgerat deodată
Tablouri vechi îmi luminau prin minte
Am vrut ca să te strig să-ți spun ”iubito”
Dar gura mea...nu mai rostea cuvinte...

Te-ai rezemat cu grijă de-un pervaz
Vitrina tremura de mila noastră
Din ochi-ți triști curgeau tăcute vorbe
Și te-ai întors...plângând către fereastră....

Vroiam să merg și să te iau de mână
Ca să te-aduc din nou în lumea mea
Dar ochii i-ai întors plângând amarnic
Și-atunci am înțeles...n-ai mai putea....

Se zguduia și-un pom de-atâta milă
Ce mult înseamnă să te rătăcești...
Te plimbi prin ani cu inima zdrobită
Ai vrea să uiți...dar încă mai iubești...


Sandu Cătinean din Bonţida

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu