vineri

Astă noapte

Astă noapte visul tandru
M-a atins încet pe mână
Tu-mi zâmbeai, şi-n luna plină

Eram noi, pe-o apă lină

Mă priveai cu ochii trişti
Şi mă-mbrăţişai cu gândul
De pe pleoape parcă-n glumă
Lacrimi reci cădeau cu rândul

M-ai atins încet pe frunte
Te-ai întins să mă săruţi
Dar te-au depărtat de mine
Depărtările din munţi

Astă noapte luna mândră
Îmi vorbea duios de tine
Şi-mi şoptea că mâine seară
Ai să te întorci la mine

Am zâmbit voios iubito
Că te voi primi în prag
Şi că doar o noapte este
Până te-oi iubi cu drag

Apoi fin, să nu se stingă
Am luat visul de mână
Numai el, eu...şi cu tine
Rătăceam în lună plină

Dar o geană de lumină
Mi-a sclipit în ochi o clipă
Apoi visul...şi cu tine
Aţi plecat, pe o aripă

Acum parcă-aud prin neguri
Cum mă minte visul rău
Aşteptând să vină noaptea
Tot oftez, de dorul tău…


Sandu Cătinean 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu